Bărbatul din casa de vis-a-vis
Îl văd în toată dimineața când îmi beau cafeaua fierbinte. Fierbinte cafeaua, fierbinte și el. Urmăresc în fiecare dimineață cum iese din baie înfășurat cu un prosop alb în jurul brâului și cu părulul ciufulit. Îmi zâmbește (un ritual de nedistrus) și apoi apare îmbrăcat în pantaloni clasici, negri, croiți ideal, pentru corpul lui ideal. De ce nu îmbracă îndată și cămașa? Să n-o păteze cumva de cafea ori mă lasă pe mine să-i mai admir mușchii bine lucrați?
Ne desparte o străduță și doi pereți de sticlă, dar în fiecare dimineață luăm micul dejun împreună. Eu îmi torn laptele peste cerealele mele cu fructe, el își prepară un sandwich. Eu pornesc televizorul, ascult primele știri ale dimineții. El citește ziare. Uneori aud ceva amuzant și râd în hohote dându-mă pe spate, el se întrerupe în acel moment de la cititul ziarelor, de parcă m-ar auzi. Mă privește zâmbind, apoi privirea îi alunecă spre picioarele mele și iar începe să citească.